Confruntarea finala intre radicali si moderati

In istoria de 13 ani a UDMR, nici un congres al organizatiei comunitatii maghiare din Romania n-a stat sub semnul atator grave disensiuni interne, precum congresul cu numarul 7, ce incepe azi la Satu Mare. Practic, razboiul declaratiilor acuzatoare a adus Uniunea in pragul unei fracturi. Desi partile care s-ar separa n-ar avea in mod cert marimi asemanatoare, ruptura ar avea consecinte electorale si politice, care ar putea merge pana la a priva maghiarimea de la noi de substantiala reprezentare parlamentara cu care ne-a obisnuit. Desi in UDMR exista aproape zece platforme ideologice, zazania nu s-a declansat de la diferentele doctrinare, intrucat Uniunea a indeplinit inainte de toate rolul de organizatie de aparare a intereselor comunitare si abia in plan secund pe acela de formatiune politica. Din aceasta cauza, UDMR s-a prezentat ca o organizatie monolitica, de promovare a unor interese comune. Actuala situatie din UDMR a fost generata de metodele diametral opuse pe care taberele rivale le folosesc pentru a-si atinge scopurile, scopuri care nu difera total intre moderati si radicali. Cei dintai au coborat mai degraba cu picioarele pe pamant, intelegand ca in Europa, dupa cumplita experienta iugloslava, vantul nu mai sufla cu aceeasi tarie in panzele nationalismului si ale separatismului cu orice pret. Ceilalti, mai exact varfurile lor de lance, nu s-au putut despovara de nostalgia trecutului. Si daca ideea unei Ungarii Mari nu poate fi sustinuta fara o grava distorsionare a realitatilor etnice din regiune, cea a mai multor Ungarii Mici, gravitand in jurul tarii-mama, surade. Radicalii din UDMR se considera marginalizati si sustin ca politica Uniunii se concepe, se scrie si se face fara ei. Or, ei considera ca au dat si au castigat batalii politice intrand in Parlament, ocupand fotolii importante in administratia locala, uneori chiar in detrimentul colegilor din UDMR. Pentru ei a capatat actualitate vechiul adagiu, la care au subscris si romanii ardeleni in epoca luptelor de emancipare: sa nu se hotarasca nimic despre noi fara noi. Problema cea mai importanta pentru radicali este prezenta lor in randul factorilor de decizie din Uniune. Dar fotoliile nu sunt libere. Marko Bela este presedinte de exact 10 ani si are toate sansele sa mai stea la carma inca 4 ani, detinand recordul de longevitate intre liderii postdecembristi. Presedinte executiv este de ani buni Takacs Csaba, iar Frunda Gyorgy, al treilea presedinte al CRU intr-un deceniu de existenta, are toate sansele sa-si pastreze scaunul inca multa vreme. Liderii de grupuri si comisii parlamentare sunt cam aceiasi. Singura functie mai semnificativa detinuta de radicali a fost si inca mai este presedintia de onoare a Uniunii, pe care, de la instituirea ei, o pastoreste episcopul Tokes Laszlo. Numai ca, de-a lungul anilor, prerogativele acesteia au fost, incet-incet, atrofiate. Ba, acum, se aud pareri ca o asemenea demnitate nici n-ar mai trebui sa existe. De aceea, una dintre mizele cele mai importante ale congresului o constituie chiar mentinerea in nomenclatorul Uniunii a acestei functii. In ceea ce-l priveste pe Marko Bela, e greu de crezut ca pot aparea surprize, senatorul de Mures fiind singurul candidat la sefia Uniunii. In pofida criticilor sai, Marko Bela isi poate justifica colaborarea cu PSD prin rezultate palpabile, pe care le resimte si maghiarul de rand, de la retrocedari de terenuri agricole si forestiere la restituiri de imobile, de la redeschideri de scoli maghiare la permisivitatea utilizarii simbolurilor etnice si a reinaltarii unor monumente foarte dragi sufletului oricarui maghiar. Pe buna dreptate s-a spus, asadar, la ultimul CRU, ca ceea ce au obtinut maghiarii in ultimii 2 ani intrece tot ce-au realizat in opt decenii premergatoare. Linia politica a UDMR, urmarita cu staruinta, dar si cu diplomatie, a contribuit fara indoiala la netezirea multor asperitati dintre Romania si Ungaria, parteneriatul strategic dintre cele doua tari constituind un factor de stabilitate regionala. El ar putea fi dublat chiar aici, la Satu Mare, de un act asemanator parafat intre PSD si PSU, eventual de o intalnire a premierilor de la Bucuresti si Budapesta. Vom vedea la Satu Mare daca mai multe sabii au loc in aceeasi teaca. Pentru un rezultat afirmativ, una dintre tabere trebuie sa faca un pas inapoi.