Europa se rupe in doua sub presiunea razboiului cu Irakul

Premierii Marii Britanii, Danemarcei, Italiei, Portugaliei, Spaniei, Ungariei si Poloniei si presedintele Cehiei semneaza un apel la solidaritate fata de Statele Unite * Franta si Germania insista pentru prelungirea misiunii inspectorilor ONU in Irak * In acelasi timp, Parlamentul European se opune atacarii unilaterale a Irakului * Potrivit unui sondaj Gallup, 82 la suta dintre cetatenii europeni se pronunta impotriva unui razboi cu Irakul
Liderii a opt state europene - din Vestul si Estul continentului - au semnat, ieri, un apel la "solidaritate fata de Statele Unite", cerand partenerilor din Uniunea Europeana sa sprijine pozitia Washingtonului in criza irakiana. Intr-un articol comun aparut in mai multe cotidiane europene, premierii Marii Britanii, Italiei, Spaniei, Portugaliei, Danemarcei, Ungariei, Poloniei si presedintele Cehiei pledeaza pentru "pastrarea unitatii transatlantice", afirmand ca aceasta "nu trebuie sa cada victima incercarilor persistente ale regimului irakian de amenintare a securitatii mondiale". "Noi, in Europa, avem o relatie trainica cu Statele Unite, relatie care a rezistat incercarilor istoriei. Datorita, in mare parte, vitejiei, generozitatii si spiritului vizionar ale Americii, Europa a fost eliberata de cele doua forme de tiranie care ne-au devastat continentul in secolul 20: nazismul si comunismul. Tot datorita cooperarii permanente dintre Europa si America, am reusit sa asiguram pacea si libertatea pe continentul nostru. Relatia transatlantica nu trebuie sa cada victima incercarilor persistente ale actualului regim irakian de a ameninta securitatea mondiala", se afirma in articol. "In lumea de azi, mai mult ca oricand, este vital sa ne pastram unitatea si coeziunea", insista cei opt lideri europeni. "Charta Natiunilor Unite acorda Consiliului de Securitate misiunea de a pastra pacea si securitatea in lume. Pentru aceasta, Consiliul de Securitate trebuie sa-si mentina credibilitatea, asigurandu-se ca rezolutiile sale sunt respectate in totalitate. Nu putem permite unui dictator sa incalce in mod sistematic aceste rezolutii. Daca ele nu sunt respectate, Consiliul de Securitate isi va pierde credibilitatea si, in consecinta, pacea mondiala va avea de suferit. Avem incredere ca acest Consiliu de Securitate isi va indeplini responsabilitatile", conchid semnatarii articolului. Initiativa ii apartine premierului spaniol Jose Maria Aznar, ai carui colaboratori au redactat articolul, pe care l-au trimis celorlalti lideri europeni care au fost de acord sa-l semneze. Demersul celor opt s-a dorit, in primul rand, un avertisment la adresa tandemului franco-german, care a incercat sa impuna o pozitie comuna a Uniunii Europene fata de criza irakiana, cerand o prelungire a misiunii inspectorilor ONU in Irak si pledand pentru amanarea unui atac armat impotriva Bagdadului pana dupa ce se vor fi epuizat toate mijloacele de solutionare a conflictului pe cale pasnica. Pozitia Frantei si a Germaniei fusese sustinuta, pana ieri, de majoritatea partenerilor europeni care o si adoptasera, la reuniunea ministrilor de externe de la inceputul acestei saptamani. Mai mult, acest punct de vedere a prevalat si la reuniunea Consiliului de Securitate a Natiunilor Unite de miercuri, cand 11 dintre cei 15 membri s-au pronuntat pentru prelungirea misiunii inspectorilor ONU si au apreciat ca nu exista suficiente dovezi care sa justifice atacarea imediata a Irakului. Gestul celor opt semnatari ai articolului confirma, totodata, parerea Statelor Unite ca Franta si Germania - "vechea Europa", cum le-a numit secretarul american al apararii, Donald Rumsfeld - nu vorbesc in numele Europei, ci in nume propriu. "Noua Europa", crede Rumsfeld, si-ar fi mutat centrul de greutate catre Est si ar sustine demersurile americane de pedepsire a regimului de la Bagdad. Situatia este, insa, mult mai complexa: in momentul de fata, este greu de stabilit daca Europa se pronunta in favoarea pacii sau a razboiului din Irak. In aceeasi zi in care cei opt lideri europeni isi publicau pledoaria pentru razboi, Parlamentul European adopta o rezolutie in care isi manifesta opozitia fata de orice actiune militara in Irak. Tot ieri a fost dat publicitatii un sondaj de opinie realizat de Institutul Gallup Europa in randul cetatenilor din 30 de state europene, potrivit caruia 82 la suta dintre cei intervievati se opun atacarii Irakului fara un mandat din partea Natiunilor Unite, 72 la suta dintre ei fiind de parere ca resursele petroliere ale Irakului reprezinta principalul si adevaratul motiv pentru care administratia americana doreste o interventie militara. Situatia se poate schimba radical dupa 5 februarie, cand secretarul de stat al SUA, Colin Powell, va prezenta in Consiliul de Securitate al Natiunilor Unite "dovezi palpabile" care sa demonstreze ca regimul de la Bagdad detine armament biologic si reprezinta o amenintare la adresa securitatii internationale. In acest caz, Rusia - membru cu drept de veto al Consiliului de Securitate - ar putea fi de acord cu planurile americane de atacare a Irakului, iar Franta - alt membru cu drept de veto - si-ar putea nuanta, la randul ei, pozitia.