Cod rosu la Venetia

Oraşul Lagunelor se confruntă cu cele mai mari inundaţii din ultimii 20 de ani, iar locuitorii au fost sfătuiţi să stea în case


Turiştii veniţi la Veneţia pentru a-şi fa­ce cumpărăturile de Crăciun au dat pes­te un oraş aproape complet inundat din cauza ploilor abundente care au ţinut mai multe zile. Luni, Centrul de previ­ziuni al mareelor a emis alerta „aqua alta”, după ce nivelul apei a depăşit cu 1,56 metri limita normală. De la 80 de cen­­timetri în sus, apa mării începe să inun­de străzile, mai ales Piaţa San Marco. Circulaţia taxiurilor pe apă şi a vapo­re­telor a fost suspendată, iar autorităţile au tri­­mis SMS-uri locuitorilor sfătuindu-i să iasă cât mai puţin posibil din case. Din cauza faptului că apa a pătruns în mai multe clădiri, multe magazine au fost închise.

Înarmaţi cu cizme înalte de cauciuc, turiştii s-au încumetat totuşi să iasă în oraş, chiar dacă au fost nevoiţi să înfrunte apa inclusiv în patiserii şi frizerii.

Veneţia a cunoscut cel mai acut feno­men de „aqua alta” pe 4 noiembrie 1966, când nivelul apei s-a ridicat cu 1,94 de metri peste nivelul mării, în tim­pul unor inundaţii care au afectat întrea­ga Italie. Atunci, 5.000 de oameni au rămas fără case şi numeroase opere de ar­tă au fost distruse. În urma acelor inun­daţii au fost lansate dezbateri intense pe tema salvării Oraşului Dogilor şi a fost lansat proiectul „Veneţia în pericol”, prin care au fost restaurate circa 40 de clădiri şi opere de artă. Problema este însă mult mai compli­cată pentru un oraş situat la numai un metru peste nivelul mării.

Cercetătorii italieni au avertizat că situaţia se va agrava din cauza schimbărilor climatice. Nivelul mării este cu 24 de centrimetri mai înalt decât în urmă cu 100 de ani şi creşte cu trei milimetri pe an. Dacă în 1925 alerta „aqua alta” a fost dată
de şapte ori, în ultimii ani media a fost de 50. Autorităţile au decis să apere oraşul de inundaţii prin lansarea proiectului „Mo­sè”, inaugurat în 2003 şi al cărui nume este inspirat de personajul biblic Moise. Proiectul, evaluat la câteva miliarde de euro
, prevede construcţia a 79 de baraje, late de 20 de metri şi înalte de 28 de metri, care vor fi fixate pe fundul mării în apropiere de laguna Veneţiei.

Barierele ar urma să blocheze automat apele Adri­a­ticii în momentul în care nivelul mării creşte. Potrivit specialiştilor, siste­mul va menţine diferenţa de nivel între mare şi lagună cu până la doi metri. Proiectul, care ar trebui să fie terminat în 2014, este aspru criticat de ecologişti pe motiv că va pro­voca ravagii asupra mediului. Aceştia sus­ţin că fauna şi flora vor fi afec­tate, dacă barajele vor fi blocate mai multe zile, întrucât reziduurile petro­chimice din Marghera vor fi deversate în lagună.