Romania a cumparat bunavointa Bruxelles-ului prin oferirea de contracte unor companii

Comisia Europeana prezinta astazi raportul de monitorizare
privitor la România. In acest sens, presa internationala dezbate pe larg concluziile documentului
, precizând ca statul român a reusit prin scamatorii politice sa obtina integrarea in cadrul Uniunii Europene. Mai mult, mass-media bulgara sustine ca Bucurestiul s-a mentinut pe linia de plutire datorita... ineficientei Sofiei, Comisia Europeana recomandând, in cazul vecinilor de la sud de Dunare, masuri drastice daca reformele nu vor avea succes.

Elita româneasca a folosit mai multe pârghii în cadrul structurilor UE, facând lobby si obtinând integrarea în baza unei agende minime de reforme, contând în schimb pe asul din mânca: abilitatea de a oferi contracte pentru proiecte de infrastructura unor companii care se bucurau de influenta atât la Bruxelles, cât si în partidele care domina unele state-cheie din cadrul UE, comenteaza in Financial Times cunoscutul istoric Tom Gallanger, un fin cunoscator al politicii românesti. Uniunea a fost astfel dezarmata de o elita locala foarte versata în s
imularea schimbarii, iar România a devenit al 27-lea stat membru al UE la 1 ianuarie 2007, majoritatea reformelor cruciale existând numai pe hârtie sau cu angajamente pentru viitor. Gallanger a mai sustinut ca judecatorii au continuat sa îi achite pe politicienii prezentati pentru acuzatii de coruptie, cu verdicte derizorii sau amânarea judecarii acestora. Cu exceptia unor reforme, puterea politica în România a oscilat, în cele doua decenii de la înlaturarea de la putere a comunismului, între cercurile restrânse ale partidelor politice decise sa nu fie trase la raspundere în fata legii sau constrânse de reglementarile Bruxelles-ului. Doi premieri consecutivi, social-democratul Adrian Nastase si liberalul Calin Popescu Tariceanu, au remarcat ca intransigenta UE este mai de graba sporadica în încercarea de a asimila 12 noi state membre din 2000. Acestia au lansat numeroase planuri de actiune si alte ritualuri de reforma, care în esenta au fost doar actiuni de relatii publice menite sa îi convinga pe eurocrati ca România este procupata sa adopte normele si valorile europene, a mai afirmat analistul politic.

In umbra Sofiei, Bucurestiul nu va avea probleme
Proverbul “Câinii latra, caravana trece” descrie cel mai bine relatiile României cu reprezentantii Comisiei Europeane, afirma corespondentul la Bruxelles al saptamânalului bulgar “Kapital”, care publica un articol de doua pagini intitulat “În umbra comoda a Sofiei”. În umbra Sofiei (pusa la zid din cauza lipsei reformelor), Bucurestiul nu va avea probleme cu fondurile europene, cu crima organizata sau cu institutiile sociale de trista amintire, considera jurnalistul. Nimic nu este în roz, îndeosebi coruptia de la mai înalt nivel, adauga el. Si în acest domeniu România pare într-o lumina pozitiva, ceea ce, scrie autorul, nu este meritul guvernantilor de la Bucuresti, ci mai degraba al celor din capitala bulgara. Expertii Comisiei Europene au constatat probleme mai grave la Sofia decât la Bucuresti în privinta justitiei. “Macar în România functioneaza partea de anchetare, chiar daca pe urma dosarele sunt blocate în instante. Dar în Bulgaria nu merge nici partea asta”, a declarat pentru NewsIn, luna trecuta, o sursa de la Bruxelles. Potrivit proiectului de raport, nici în cazul României nu sunt uitate fondurile europene, care ar putea fi blocate – dupa modelul aplicat Bulgariei – în cazul în care administratia nu functioneaza corect. “Utilizarea adecvata a fondurilor UE de preaderare si a fondurilor structurale va fi posibila doar daca exista o capacitate administrativa adecvata si un control eficient al conflictelor de interese, fraudelor si neregulilor financiare”, avertizeaza Comisia Europeana. Proiectele de raport care au fost vazute de presa contin însa si în cazul Bulgariei, si în cazul României urmatorul mesaj mai mult sau mai putin voalat: aderarea celor doua tari la spatiul Schengen si grupul Euro ar putea fi amânatadaca nu se obtin rezultatele cerute de Uniunea Europeana.

Morar sustine ca procurorii si-au facut datoria
Raportul apreciaza DNA si critica voalat Parlamentul pentru blocarea dosarelor de mare
coruptie (vezi dosarele Mitrea si Nastase). Cu toate ca stam mai bine in ochii CE decât bulgarii, documentul constata progrese insuficiente in domeniul justitiei si in cel al luptei impotriva coruptiei. Responsabilitatea nereusitelor acestora a fost pasata Legislativului. Legat de acest subiect, seful DNA, Daniel Morar, a acordat ieri un interviu Mediafax: “Expertii Comisiei Europene cu siguranta ca au vazut care sunt cazurile noi de mare coruptie investigate, deschise de catre procurorii DNA, au vazut care sunt cazurile de mare coruptie ca atare considerate pe rolul instantelor de judecata si e foarte important sa spun ca, în ciuda a ceea ce se scrie, a ceea ce spun unii ca toate dosarele sunt restituite sau asa mai departe, lucrurile stau exact invers. Adica, exceptând acele trei dosare (Zambaccian, Matusa Tamara si cel al lui Serban Mihailescu - n.r.) si care au fost restituite ca urmare a deciziei Curtii Constitutionale, toate dosarele cu ministri, parlamentari, fosti ministri sau fosti parlamentari sunt în fata instantelor de judecata. E adevarat, nu avem nicio solutie, nici macar în prima instanta cu aceste dosare, daramite definitive, dar neavând nicio solutie înseamna ca nu avem nici solutii de condamnare, dar nici de achitare. Cum as spune sintetic, dosarele sunt în curs. Deci, din acest punct de vedere n-ai cum sa critici procurori. Eventual, când aceste dosare vor ajunge în faza unor hotarâri judecatoresti definitive si daca alea sunt într-adevar defavorabile, se poate face o alta analiza. Dar pâna una-alta procurorii fac ceea ce trebuie sa faca - deschid dosare de mare coruptie, le investigheaza si, acolo unde au probe, trimit în judecata”.
(Bogdan Apostolescu)

Presedintele Comisiei de Afaceri Europene din Bundestag nu a fost impresionat de vizita lui Comanescu
Parlamentarul german crestin-democrat Gunther Krichbaum a declarat ca România a înregistrat “regrese sistematice” de la 1 ianuarie 2007, potrivit
cotidianului Frankfurter Allgemeine Zeitung. Acesta si-a exprimat speranta ca raportul Comisiei Europene va fi cât se poate de clar si de critic “de dragul românilor”. Potrivit parlamentarului german, “este de la sine înteles ca monitorizarea României de catre Uniunea Europeana trebuie continuata”. Krichbaum, care este presedintele Comisiei de Afaceri Europene din Bundestag, a fost unul dintre interlocutorii sefului diplomatiei române, Lazar Comanescu, care a efectuat luni o vizita la Berlin. Aceasta nu l-a impiedicat insa pe parlamentarul german sa critice autoritatile de la Bucuresti. Comanescu a combatut ieri criticile venite de la expertii in drept si din partea Comisiei Europene, care sustin ca guvernul de la Bucuresti nu a facut suficiente eforturi pentru a combate coruptia si a fost reticent în a aduce politicieni importanti sa raspunda în fata legii. Ministrul român de externe a declarat ca legea a fost cu strictete aplicata si sistemul judiciar este în momentul de fata consolidat, potrivit unui interviu acordat la Berlin publicatiei International Herald Tribune. “Ni se tot spune ca niciun ministru nu a fost trimis in judecata, dar aceasta este o abordare simplista”, a declarat Comanescu. “România lupta impotriva coruptiei. Chiar recent, mai multi politisti dintr-un judet din apropierea Bucurestiului (Pitesti, n.r) au fost demisi si arestati pentru eliberarea de permise de conducere false”, a mai spus ministrul de externe.