România criticată în raportul CE pe justiţie pentru dosare de mare corupţie nefinalizate

Raportul Comisiei Europene privind progresele făcute de România în domeniul justiţiei, publicat azi la Bruxelles, apreciază faptul că au fost iniţiate proceduri de demarare a anchetelor într-o serie de cazuri la nivel înalt în care sunt implicaţi foşti miniştri şi membri ai Parlamentului. Pe de altă parte CE remarcă faptul că aceste cazuri de corupţie la nivel înalt rămân nefinalizate, fără sentinţe ferme. „Rămâne de văzut în ce măsură va reuşi România să finalizeze aceste anchete, să continue procedura juridică adecvată şi să emită sentinţe disuasive, dacă va fi necesar”, evidenţiază raportul.

Raportul pe justiţie cere Parlamentului "un consens fără echivoc pentru a eradica corupţia la nivel înalt", după cum a declarat Johannes Laitenberger, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene. În raport se cere şi menţinerea stabilităţii DNA.

România oferă o imagine amestecată

"Situaţia din România oferă o imagine amestecată", a spus Laitenberger, reluând o formulă existentă în raportul politic care a stat la baza raportului final. "Elementele fundamentale ale sistemului funcţionează, dar bazele sunt încă fragile", a explicat el.

Recomandările CE formulate miercuri trebuie aplicate până la raportul de le începutul anului următor, a evidenţiat Laitenberger. Acesta a sugerat că în Colegiul Comisarilor, unde a fost adopoptat, a avut o dezbatere „sinceră şi consistentă” pe tema documentelor. „Mulţi comisari au luat cuvântul şi şi-au spus părerea, dar până la urmă decizia s-a luat în unanimitate. CE transmite un mesaj cocret şi unitar: coerenţă şi vigilenţă”, a punctat acesta.

Raport îndulcit în ultimul moment

„Ceea ce contează este ce s-a adoptat astăzi, nu ceea ce a apărut în presă înainte”, a mai spus oficialul UE, făcând referire la faptul că ameninţările vehiculate în presă la adresa României - amânarea aderării la spaţiul Schengen şi zona Euro – au fost eliminate din textul final. Raportul a fost negociat până în ultima clipă în cadrul Colegiului Comisarilor, ca în cele din urmă formulările dure din raport să fie eliminate.

Comisia a adăugat în ultimul moment un paragraf care face referire la responsabilităţile pe care ţara le are faţă de celelalte state membre: „România are responsabilităţi faţă de celelalte state membre, de exemplu ca parte a politicii în domeniul Justiţiei şi afacerilor
interne, precum şi în ceea ce priveşte gestionarea comună a fondurilor UE”.

Comisia a punctat şi progresele făcute de România: guvernul român şi-a intensificat eforturile şi a reuşit să continue procesul de reformă în sistemul juridic şi instituţional pentru combaterea corupţiei, ANI este funcţională, iar Direcţia Naţională Anticorupţie a înregistrat progrese cu privire la o serie de cazuri la nivel înalt.

CE consideră că după o perioadă de incertitudine, România a reuşit să îşi reafirme angajamentul faţă de reforma sistemului judiciar şi combaterea corupţiei.

Pe de altă parte însă, cadrul juridic şi instituţional este „fragil”. „Acesta trebuie stabilizat şi consolidat. Capacitatea administrativă trebuie cultivată şi consolidată. Este important ca Parlamentul să demonstreze un angajament neechivoc faţă de eradicarea corupţiei la nivel înalt. Pentru a avansa, legile, procedurile şi instituţiile existente trebuie să poată avea posibilitatea de a-şi crea un
istoric, de a arăta că sunt capabile să producă rezultate pe termen mai lung”, se observă în raport.

Concluziile raportului pe scurt
● Procesul de reformă din România continuă să fie inconstant şi în continuare nu există condamnări definitive în cazurile de corupţie la nivel înalt
● Imaginea mixtă a României: elementele fundamentale ale sistemului funcţionează şi au fost instituite, DAR fundaţia este fragilă, iar deciziile privind corupţia sunt extrem de politizate.
● Cetăţenii români merită să aibă acces la toate beneficiile pe care le oferă calitatea
de membru al UE, care ar trebui să contribuie la consolidarea statului de drept şi la eliminarea corupţiei
● România are responsabilităţi faţă de celelalte state membre, de exemplu ca parte a politicii în domeniul Justiţiei şi afacerilor interne, precum şi în ceea ce priveşte gestionarea comună a fondurilor UE.