Franta preia de astazi, pentru o perioada de sase luni, fraiele Uniunii Europene. Pentru a marca in mod simbolic evenimentul, Turnul Eiffel a fost iluminat in culorile Europei cu cateva minute iniante de miezul noptii. In urma cu an, presedintele francez Nikolas Sarkozy resuscita Uniunea venind cu un tratat simplificat, dupa ce proiectul de Constitutie a fost respins de francezi si olandezi. De data aceasta, presedintia franceza a Uniunii trebuie sa gaseasca o cale pentru a depasi criza creata de “Nu-ul” irlandez. “Va trebui sa fim modesti si hotarati, sa încercam sa fim eficienti într-o Europa care nu mai este evidenta pentru popoare”, a declarat seful diplomatiei franceze Bernard Kouchner. Referirile la modestie nu sunt intamplatoare. Nu de putine ori Sarkozy a fost criticat de diplomatii europeni pentru aroganta sa. Oricum, sperantele Parisului de a controla negocierile pentru ocuparea noilor posturi create de Tratatul de la Lisabona, precum cel de presedinte al Uniunii, s-au ruinat. Dificultatile institutionale provocate de referendumul irlandez trebuie abordate din nou la toamna, în cadrul unui summit al sefilor de state si guverne. Persoana-cheie va fi secretarul de stat francez pentru Afaceri Europene Jean-Pierre Jouyet, politician de stânga într-un guvern de dreapta, care va sta în umbra lui Sarkozy.
Cu securea deasupra capului
Parisul a stabilit patru prioritati, în încercarea de a da un continut concret proiectului european în timpul celor sase luni: energie si mediu, Europa apararii, pact european privind imigratia si agricultura. Intr-un discurs recent, Sarkozy a acordat o mare importanta consolidarii apararii europene. Parisul vrea sa dea un impuls industriei europene de aparare, sa promoveze înfiintarea unui grup aeronaval european, a unei scoli de formare a ofiterilor europeni sau stabilirea unui cartier general european la Bruxelles. De fapt, “succesul sau esecul presedintiei franceze va depinde în mare parte de atitudinea Marii Britanii”, care are rezerve în privinta unora dintre aceste “prioritati”, subliniaza un oficial de rang înalt din cadrul armatei franceze. Pe de alta parte, proiectul Uniunii Mediteraneene lansat de Sarkozy inca din campania electorala pentru Élysee a fost primit cu raceala de o parte din statele UE. Berlinul a fost calmat doar prin concesii. Uniunea pentru Mediterana urmeaza sa fie lansata pe 13 iulie la Bruxelles, dar nu este cert cati lideri vor veni la summit. Statele arabe privesc cu reticenta participarea Israelului la acest proiect. Totodata, Parisul spera ca pana la sfarsitul acestui an sa se ajunga la un acord intre UE si Rusia privind incheierea unui nou parteneriat strategic UE-Rusia. De aceea, Vladimir Putin a facut prima sa vizita in calitate de premier in capitala franceza. Pe de alta parte, Iranul ar putea fi una din crizele neprevazute care pot izbucni in cele sase luni. Franta a mai detinut presedintia Uniunii in 2000, dar atunci blocul comunitar avea numai 15 membri. Cheltuielile pe durata celor sase luni vor fi pe masura proiectelor franceze. Bugetul presedintiei se ridica la aproximativ 190 de milioane de euro, cu 10 milioane mai mare decat cel avut de Germania. Cea mai mare parte a banilor, 89 de milioane de euro, va merge spre cheltuielile obisnuite - organizarea de reuniuni si seminarii. Totodata, 82 de milioane vor finanta initiativele proprii Frantei, precum summitul Uniunii pentru Mediterana. Parisul acorda o mare importanta imaginii, si de aceea 19 milioane sunt destinate comunicarii. UE nu va duce lipsa obisnuitelor materiale publicitare inscriptionate cu “Iubesc Europa”.
Prioritatile celor sase luni
Tratatul: Parisul va încerca, în special, sa convinga Irlanda sa organizeze un nou referendum, modificând, daca este cazul, textul pentru a raspunde preocuparilor populatiei irlandeze. Apararea: Votul defavorabil irlandez risca sa constrânga Franta sa actioneze cu prudenta în privinta proiectului sau de relansare a sistemului de aparare europeana. Migratie: Franta a propus partenerilor sai un “pact pentru imigratie”, în mare parte inspirat din propria sa politica privind o imigratie restrânsa si “sortata”.Mediu: Parisul vrea sa încheie la sfârsitul anului un acord privind modalitatile de aplicare a unui plan comunitar de actiune împotriva încalzirii globale care consta, în special, în reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera cu 20 la suta pâna în 2020 în raport cu 1990. Agricultura: Franta vrea sa initieze fara întârziere dezbaterea privind viitorul Politicii agricole comune (PAC) dupa 2013, data la care UE va dispune de un nou buget. Energie: Franta vrea ca Europa sa adopte masuri pentru a atenua impactul resimtit dupa cresterea preturilor la carburanti. Propunerea sa de a plafona taxa pe valoare adaugata a fost deja primita cu raceala.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu